JOCUL şi dezvoltarea limbajului la copil

   Principală metodă prin care copilul învaţă să vorbească este imitaţia. Din primele zile de viaţa părinţii îi vorbesc copilului, îi cântă, îi “povestesc”. 

  Specialiştii spun că este indicat să i se vorbească copilului cât mai mult, calm şi clar, chiar dacă acesta nu înţelege încă ce i se spune. Treptat copilul imită sunete, la început fără un sens anume, apoi anumite sunete transmit anumite înţelesuri.

  De la sunete copilul trece la silabe, apoi la cuvinte şi ulterior la propoziţii.

 În această perioadă este important ca părinţii să ajute copilul să dobândească cuvinte. Cărţile care prezintă obiecte singulare pe câte o pagină, realizate corect din punct de vedere grafic, în concordanţă cu realitatea, colorate corespunzător, sunt de mare folos (la fel şi obiectele concrete). Există colecţii de cărţi tematice: animale sălbatice, domestice, obiecte de îmbrăcăminte, de uz casnic etc. Acestea contribuie la dezvoltarea vocabularului pe o anumită temă.

  Lectura realizată de către părinţi este foarte importantă în formarea vocabularului şi nu numai. Până să vorbim de lectura propriu-zisă a unei poveşti, părinţii pot apela la lectura unei imagini în care să implice şi copilul.

Memorarea unor poezii scurte, care să facă plăcere copilului, să conţină cuvinte uzuale care să poată fi înţelese de el, este un alt mod plăcut de a petrece timp activ alături de copil şi de a contribui la fluenţa vorbirii.

După ce copilul stăpâneşte deja un fond de cuvinte, părinţii se pot inspira din jocurile didactice pentru lărgirea vocabularului. Iată câteva exemple de jocuri care pot fi iniţiate oriunde şi oricând:

-        “Eu spun una tu spui multe” sau “Eu spun multe, tu spui una” – prin acest joc copilul învaţă să exprime corect numărul singular şi numărul plural

-        “Alintarea cuvintelor” / “Mic-mare” – învăţarea diminutivelor (băiat-băieţel, pisică-pisicuţă)

-        “Familia animalelor” – copiii vor învăţa că unele fiinţe se denumesc prin cuvinte total diferite în funcţie de gen (cocoş – găină - pui), altele au “o parte” asemănătoare (broască – broscoi - broscuţă), sau păstrează acelaşi cuvânt (elefant, peste), cu mult înainte de noţiunile care se vor dobândi în şcoală de substantiv, gen, rădăcină, sufix, epicen, defectiv de număr etc.

-        “Cuvinte care încep cu sunetul/litera ...” – se alcătuiesc şiruri de cuvinte care încep cu un anumit sunet/litera

-        “Obiecte care au culoarea ...” – se alcătuiesc şiruri de cuvinte care denumesc obiecte potrivite culorii alese

-        Aceste exerciţii-joc pot fi foarte variate. Există cărţi din care părinţii se pot inspira, pot fi preluate diferite tipuri de astfel de jocuri didactice din activitatea de la grădiniţă sau şcoală şi de ce nu, imaginaţia părinţilor poate contribui la lărgirea sferei acestora. Este important că fiecare copil să fie solicitat cât mai des în situaţii de comunicare

După ce vocabularul copilului prinde contur, “jocurile de cuvinte” vizează mai mult dezvoltarea exprimării şi corectitudinea acesteia.

Dezvoltarea limbajului, însuşirea noţiunilor şi formarea abilităţilor de comunicare continuă indiferent de vârstă. Copiii mai mari pot fi antrenaţi în jocuri cu grad ridicat de implicare: şiruri de cuvinte formate din ultima silabă a cuvântului anterior, şiruri de propoziţii (legate în fraze sau individuale ca sens) pornind de la ultimul cuvânt al propoziţiei, propoziţii care cer descoperirea unei greşeli şi reformularea corectă etc.

Alte jocuri solicită şi cunoştinţe din diferite domenii, cum ar fi cel cunoscut că ŢOMANAP. Să amintim şi Scrabble, jocul fără vârstă.

Prin joc totul devine mai uşor, învăţarea primeşte eficienţă şi devine o activitate plăcută.

Jocul şi dezvoltarea personalităţii la copil

    

  

   Jocul este o formă de activitate în care se produce formarea premiselor pentru trecerea acţiunilor mintale la o etapă nouă, superioară, aceea a acţiunilor mintale sprijinte pe limbaj. Dezvoltarea funcţională a acţiunilor de joc se contopeşte cu dezvoltarea ontogenetică, creând astfel zona celei mai apropiate dezvoltări a acţiunilor mintale.           

O altă observaţie importantă este aceea că în joc se produce o restructurare esenţială a comportamentului copilului, acesta devenind comportament voluntar (adică un comportament realizat în acord cu un model şi verificaţie prin comparaţie cu modelul). Comportamentul voluntar nu se caracterizează numai prin prezenţa modelului, ci şi prin prezenţa controlului realizării modelului respectiv. În joc, comportamentul de rol este complex organizat. În el există un model ce se manifestă ca un reper de orientare a comportamentului şi ca etalon pentru control; el implică îndeplinirea acţiunilor determinate de model şi controlul – comparea cu modelul. Astfel jocul poate fi considerat o şcoală a comportamentului voluntar.           

Jocul este foarte important şi în realizarea unităţii colectivului de copii, în formarea spiritului de independenţă, în formarea atitudinii pozitive faţă de muncă sau în corectarea unor abateri comportamentale. Jocul are astfel un rol determinant în dezvoltarea psihică a copilului, în modelarea personalităţii lui, pregătind trecerea la o treaptă superioară a evoluţiei psihicului, trecerea la o nouă perioadă de dezvoltare.            

Formele jocului. În funcţie de gradul de intervenţie a adultului în jocul copiilor, distingem: 

Jocuri spontane:  jocul de exersare,  jocul simbolic,    jocul cu reguli,    jocul de construcţie 

Joc didactic:    jocul de mişcare cu reguli,    jocul senzorial,  jocul de analiză perceptivă vizuală,    jocul logic,   jocul gramatical,   jocul muzical,   jocul de construcţie .

•   Elkonin, D.B., Psihologia jocului, EDP, Bucureşti, 1980
•   Flerina, E. A., Jocul şi jucăria, Îndrumător pentru educatoarele din grădiniţa de copii, EDP, Bucureşti, 1976

Abilitati potenţate de jocurile pe calculator:

  - capacitate sporită de decizie şi reacţie 

   - creşterea tendinţei de evaluare globala înaintea luării unei decizii 

   - accentuarea capacităţilor de analiză şi predicţie 

   - ameliorarea vitezei de răspuns la nou şi la schimbare radicală, combinată cu o mai bună capacitate        de adaptare la acestea. 

  - adaptarea mai buna la "iconografia" care cel mai probabil va alcatui limbajul viitorului, mult mai bogat     în simboluri şi stări decât "sterpul" limbaj scris cu care ne-am obişnuit de milenii. 

        Simpla deschidere la nou ar trebui să fie un motiv suficient, spun experţii, deşi în combinaţie cu celelalte beneficii, potenţialul întregii rase umane creşte dacă nu exponenţial, atunci cel puţin spectaculos. 

      

Jocurile pe calculator, noul abecedar!

 Jocurile pe calculator au capatat o importanta sociala atit de mare incit au ajuns sa fie studiate stiintific (de aproape un an, o universitate daneza pregateste doctoranzi in aceasta "disciplina") si tind sa se impuna ca o prezenta distincta si obligatorie la cele mai de baza niveluri educationale. Pe linga calitatile lor recreative indiscutabile, jocurile pe calculator pot imbunatati capacitatea de a invata a copiilor si ar putea gasi chiar si astazi un loc legitim in clasele de scoala primara, au conchis cercetatori ai Institutului de Educatie al Universitatii din Londra. Ei au descoperit ca "pregatirea in jocuri" a devenit o abilitate-cheie pentru tineri, un motiv in plus pentru care domeniul trebuie sa devina o materie de studiu in sine si, mai mult, elevii ar trebui sa fie in masura sa creeze propriile lor jocuri. 

      "La fel ca toate celelalte jocuri, cele video sau pe calculator ofera divertisment si promoveaza dezvoltarea sociala, participarea si discutiile pe aceasta tema constituind o parte importanta a vietii tinerilor de azi", afirma Carline Pelletier, managerul unuia dintre cele doua studii dedicate fenomenului de catre Institut. 

      Ideea ca jocurile pe calculator ar putea ajunge materie de studiu in scoli este de natura sa iste controverse in rindul parintilor. Dar specialistii incearca sa-i asigure ca este vorba de ceva foarte serios. "Jocurile sint o forma legitima de cultura care merita o analiza critica in scoli, exact asa cum se intimpla cu filmele, televiziunea si literatura", a spus dr. Andrew Burn, de la Centrul pentru Studiul Copiilor, Tineretului si Media. 

Influenţele educative ale jocului

Cele mai importante influenţe educative ale jocului în activitatea didactică se remarca în dezvoltarea proceselor psihice:

• gândirea
• imaginaţia şi creativitatea
• afectivitatea
• motivaţia
• memoria 

"La vârsta şcolară memoria cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă, ceea ce va determina formarea reprezentărilor şi dezvoltarea imaginaţiei. In joc prescolarul creeaza situaţii imaginare. Creativitatea copilului, de asemenea, se dezvoltă prin joc." (Vîgotski, 2002).